Săpăturile arheologice întreprinse la Bărboşi de arheologii Ion T. Dragomir şi Silviu Sanie în intervalul 1976-1979 au pus în evidenţă un tumul funerar cu ringuri de piatră, in interiorul căruia au fost descoperite şaisprezece morminte (şapte de incineraţie şi nouă de inhumaţie), cu inventar variat.
         Ne vom opri in cele ce urmează asupra mormântul numărul 7 de inhumaţie, care deţine cel mai bogat inventar funerar, compus din trei monede romane, piese specifice de port şi podoabă (fibulă de aur, două catarame şi o bentiţă provenind de la încălţăminte), dar şi alte materiale care aparţinuseră defunctului (pahar de sticlă, cutie metalică cu capac, cuţit de fier, căţuie dacică, opaiţ roman şi alte trei vase ceramice). Fără îndoială, între acestea, cea mai importantă rămâne fibula de aur. Piesa, în greutate de 21 de grame, este binecunoscută în literatura de specialitate, fiind încadrată tipologic în categoria fibulelor "cu capetele în formă de bulbi de ceapă". Detaliul care face diferenţa între artefactul descoperit la Bărboşi şi alte piese similare identificate pe cuprinsul Daciei romane o face inscripţia numelui "INNOCENS" pe cantul arcului port-agrafei. Innocens este probabil numele defunctului, antroponim cert de rezonanţă creştină. Pentru apartenenţa acestuia la ritul creştin pledează orientarea mormântului (VNV - ESE) şi poziţia scheletului (întins pe spate, cu mâinile încrucişate pe abdomen).
         Datorită pieselor din inventarul său, mormântul poate fi datat undeva la începutul secolului IV p. Chr., punându-ne deci în faţa unuia dintre primele monumente creştine de la nordul Dunării de Jos.
         Informaţii bibliografice suplimentare despre acest artefact, despre contextul în care a fost identificat şi despre celelalte cincisprezece morminte descoperite se regăsesc în anuarul Muzeului de Istorie - DANUBIUS, X, 1981, pp. 73-114.